marți, 25 iunie 2013

Lumini și umbre în Parcul Național Retezat

În așteptarea soarelui pe Vf. Bucura

 Răsărit de pe Vf. Bucura

Vedere spre Lacul Bucura și Vf. Peleaga

Vf. Retezat văzut de pe Bucura

Prima rază de soare care încălzește pietrele de pe Vf.Bucura

 Vedere spre Muchia Ascuțită

Pietre pe Vf Bucura

Rhododendron pe versantul Bucura

 Zona Rezervației Naturale Retezat, zona știntifica închisă turismului


Poarta Bucurei

Vedere de pe partea sudică a crestei Vf. Bucura

Daca v-a placut nu uitati de butonul SHARE, aratati si prietenilor!

luni, 17 iunie 2013

Culorile Bucegilor.

1
Vedere de pe Bucșa spre Strungile Mari

2
Rhododendroni pe Bucșa

3
Strungile Mari

4
Culmea Bucșa inainte de apus

 5
Căderi de apă pe Valea Horoabei

 6

7

Daca v-a placut nu uitati de butonul SHARE, aratati si prietenilor!

miercuri, 12 iunie 2013

Răsărit între rhododendroni. Munții Ciucaș Part 3

      Este luni dimineata. Am avut o seară superbă, iar somnul a fost parcă mult prea scurt. Nu am venit in Ciucaș pentru odihnă iar eu mă mulțumesc cu destul de puțin somn. M-am trezit fără greutate înainte de răsărit si am scos capul afară din cort. Era senin prognoza era corectă :)
      Mă echipez rapid, iar roua mă forteaza sa pun parazăpezile. Avea sa fie destul de răcoare până se ridica soarele pe cer. Lipsa norilor m-a întristat putin( așa sunt fotografii, nici cum nu e bine), era mult  mai plăcut să fi fost câțiva norișori presărați pe cer, cer prea mult? 
    
1
Culmea Stâncoasă



  Majoritatea cadrelor le-am tras pe partea estică. Pe cealaltă parte nu avea sa fie lumina interesantă decât după aproximativ 2 ore.  
2
 7
 3
Versantul Gropșoarele

4
Planuri

Masa am servit-o pe la ora 9 in zona de unde am fotografiat cortul. Am stat pe izopren, iarba incă era destul de udă. Am mâcat mai bine decât la restaurant: pateu, slănină, brânză și o supă la plic. Delicios!
5
Privelistea din jurul  cortului

     A mai urmat o serie de fotografiat deși lumina începea sa fie cam puternică pentru gustul meu...
6
Vf. Zăganu

 7
Detalii

     Am așteptat să se usuce cortul cam până la ora 10.30, după care mi-am împachetat rucsacul si am renunțat la hainele mai groase, căldura începea sa se facă simțită. Apa nu mai aveam așa că am ales calea cea mai usoră de a ajunge la prima sursa de apă pe care o știam si anume la Cabana Muntele Roșu. Rucsacul parcă a devenit mai usor cu vre-o 5 kg, iar coborârea spre cabană va fi rapidă dacă nu lungesc pauzele de fotografiat. Mă simțeam bine acolo sus, fără nimeni in jurul meu, în liniste,  încalzit de soare intr-o dimineață superbă.
      Liniștea nu a ținut la nesfârșit, la coborâre aproape de La Răscruce am văzut apropiindu-se destul de rapid, din nou o stână. Eu trebuie să o iau la stânga așa că scap de încă o întâlnire placuta cu cel mai bun prieten al drumețului, câinele de stănă. Mă întreb: De ce ne întâmpină atât de prietenos de fiecare dată? O fi parfumul de drumeț asa de atrăgător probabil, că de mirosul de servețele umede nu-mi vine a crede. Aș face bine să umblu cu ceva oase in buzunar la urmatoarea ieșire, poate scap si eu de zâbetul lătrat si salivă pe pantalonii de tura:))
     Coborarea am facut-o agale iar căldura începe să-și facă simțită prezența. Ma bucur că am luat pălăria cu mine și-mi pare rau după ochelari. Abia acum îmi dau seama că i-am pierdut la urcare mai sus de Poiana Zăganu, la o trecerea printre brazii deși și joși. Ochelarii erau de alergare ușori și nu au reușit să stea pe cap din păcate.
8
Soarele încălzind Culmea Gropșoarele.
     Lângă Cabana Muntele Roșu las cu bucurie rucsacul din spate la fântână și mă bucur de apa bună și rece. De pe drumul de acces ce putea să mai apară decât încă o stână. Deja sunt călit, nu bag in seamă lătratul cum nu bagă unele domnișoare fluieratul pe stradă, e ceva normal. Mergeau săracii căței agale, toropiți de căldură iar unul dintre ei maroniu se trăntește exact in fântâna din parcarea cabanei, pleoscăind din apa în acelasi timp. Probabil este obisnuință pentru el. Alții doi se așează pe drumul asfaltat chiar langă mine. Prietenos cum sunt de obicei le pun niște apă într-un bidon de plastic tăiat. Sunt privit cu mirare dar până la urmă ambii își potolesc setea și se așează la loc pe asfalt. 
     Mai am parte de încă doi mai gălăgioși în parcare înainte de cabană, stau nepăsător si astept ciobanul sa-i linișteasca cu un bolovan între coaste. Nu mi-a plăcut gestul dar a fost destul de eficient. De aici a fost liniște si pace până la drumul principal Am întâlnit două mașini din care una rătăcită... căuta Cabana Cheia! Probabil rucsacul m-a dat de gol că sunt din partea locului si i-am îndrumat spre direcția corectă. Autostopul a mers perfect si la plecare dupa 10 minute m-a luat un domn șofer de tir din Sf. Gheorghe și m-a lăsat la 300 de metri de casă. Mulțumesc din suflet!
     Una peste alta a fost o tură placută care și-a atins scopul, mi-a bucurat privirea și a ținut apartul ocupat să nu-mi pară rău că l-am luat cu mine. Au fost și minusuri: ochelari pierduți, doua filtre distruse si mulți "prieteni" cu blană si zgardă cu țepi, plus o raceală. Da mă mai duc! Chiar săptămâna asta dar in altă parte, cu Dan Dinu în Bucegi. Abia astept!

Daca v-a placut nu uitati de butonul SHARE, aratati si prietenilor!

Imagini dupa apus. Muntii Ciucas Part 2


1
Prim plan Muntele Roșu, plan secund Vf.Ciucaș

2
Culmea Bratocea, în plan depărtat Piatra Craiului

3
Culmea Bratocea si Piatra Mare plan secund

4
Bucegiul in Planul depărtat


 5
Vedere de pe Vf. Gropsoarele spre Muntele Roșu și VF. Ciucaș

Daca v-a placut nu uitati de butonul SHARE, aratati si prietenilor!

marți, 11 iunie 2013

Curcubeul naturii. Imagini la apus din muntii Ciucas.

  Dupa cum am mai spus aceasta tura era programata de aproape doua saptamani, bineinteles tot singur.  Sunt deseori intrebat daca nu mi-e frica sa umblu prin munti de unul singur. Raspunsul cred ca se stie, altfel nu as avea parte de toate minunatiile naturii.

 1
     Si nu sunt inconstient, am masurile mele de precautie, intoatdeauna cineva stie unde sunt, las mesaje cu locurile pe unde trec si incotro ma indrept, sun cat de des pot pe cei apropiati, iar cand mi se termina baterie apelez la metoda fumului:)) Lasand gluma la o parte, e un risc calculat, de fapt eu nici macar nu-l consider un risc.
     Planul a fost de la inceput pentru destinatia Vf Gropsoarele al carui versanti sunt plini de rhododendroni atat pe partea vestica cat si pe cea estica, cu ramanere peste noapte la cort, iar a doua zi, in functie de rezultale obtinute sa mai raman pana marti dar cu mutare spre Vf. Ciucas undeva pe Culmea Bratocea.
     Traseul l-am inceput din Cheia cu plecare de la manastire. Inca de la inceput am avut parte de o vreme capricioasa, nori si ploaie. Din cand in cand mai iesea si soarele sa-mi umble la starea de spirit.
     O raceala ma supara de cateva zile si am incercat sa am grija de mine cat pot de bine, am luat provizii suplimentare de apa si mancare. Astfel am reusit sa-mi fac un rucsac de aproximativ 20 kg. prima parte a traseului a fost cea mai urata, prin padure deasa, teren mlastinos pe alocuri si foarte alunecos. Apele se scurgeau pe toata poteca facand mersul greoi si neplacut. Bine ca folosesc bete de tura aici si-au facut treaba din plin. Pana in Poiana Zaganu am mers mult mai bine pamantul nu mai era moale si am inceput sa maresc pasul. Aici insa m-a prins ploia, avand destul timp sa ajung in varf si sa campez inainte de apusul soarelui am preferat sa ma opresc la ultimii copaci la intrarea in poiana sa mananc ceva si sa sun pe cei apropiati. Am avut si o surpriza o caprioara a tranversat poiana. Nu am apucat sa fac poze decente, ma multumesc si cu privitul:)
     Poiana Zaganu este locatia unei stane, lucru neplacut pentru drumeti din cauza cainilor, erau vreo 6, norocul meu ca 5 erau legati iar pe al 6-lea l-a altoit un tanar cioban, aproape fiind sa ma apuce de picior. Am continuat poteca in latratul cainilor pana am disparut din campul lor vizual. Urmatorul popas este marcajul care anunta 1 ora pana la Vf,Zaganu. Aici am intalnit un grup destul de mare din Sf. Gheorghe. schimbam cateva vorbe si mi se confirma explozia de culoare de pe culme. Nici nu apuc bine sa salut de plecare si se apropia o alta stana din padure, din nou caini de aceasta data parca nu asa agresivi, maresc pasul totusi, prefer sa nu stiu nici un fel de colti in spatele meu:)
     Iesind total din padure, am parte de acelasi spectacol de nori si ceata. Formatiunile stancoase specifice Ciucasului imi bucura sufletul si privirea, presimteam ca va fi o zi buna. Am trecut voios de Vf Zaganu, Podul de Arama si La Lanturi, ceata intregiind spectacolul oferit de zona stancoasa. Ultima portiune de urcat si puteam sa vad locul de destinatie, Vf. Gropsoarele.
     La vizita anterioara in Ciucas am estimat ca apogeul va fi in maxim 2 saptamani si se pare ca am avut dreptate. Inca dupa ce am trecut de Zaganu bujorii imi tot ieseau in cale, versantul era plin de culoare.
     Pe varf mai erau trei persoane care au venit ptr acelasi lucru. Nu stiu de ce dar mi s-a parut ca ma compatimesc ptr faptul ca raman acolo singur peste noapte...de fapt ma compatimeau ptr rucsacul voluminos care l-am dat jos din spate:) sau probail era un pic de admiratie. Aici servesc ceva rapid si cobor un pic sub varf in parte nord estica unde aveam sa pun cortul. Apar din ceata inca 5 drumeti care nu poposesc pe varf decat foarte putin timp.
     Pun cortul pe un sol moale si pufos, imi astern culcusul si ma intind pentru cateva momente privind inspre norii care pareau ca nu se mai imprastie. Apar si putine ferestre care imi permit sa mai fac si cateva cadre. norocul este ca de obicei de partea mea si cu aproape 30 minute inainte ca soarele sa se ascunda in spatele Vf. Ciucas se mai limpezeste un pic. Astfel am parte de un peisaj de vis, pot spune cu mana pe inima ca am vazut toate culorile curcubeului in acelasi timp in fata ochilor. Dovada dac o pot numi asa sunt o parte din imagini.
     A fost o seara superba, aproape ca nu mai voiam sa ma bag in sacul de dormit, de altfel am stat si am mai facut cateva cadre pana s-a intunecat de-a binelea. 

2

3

4

5

6

7

8

Mai mult va urma in blogul pe care il voi posta in zilele urmatoare. Tineti aproape!

Daca va placut nu uitati de butonul SHARE, aratati si prietenilor!

luni, 3 iunie 2013

Printre legende in Ceahlau

Stânca Panaghia de sub Vârful Toaca

Vedere spre nord de pe Vârful Toaca

Apus deasupra Durăului

Răsărit de la Cabana Dochia

 Vedere printre nori Lacul Izvorul Muntelui

 Răsărit. Piatra Neamț în plan depărtat

 Nori deasupra lacului Izvorul Muntelui




Daca v-a placut nu uitati de butonul SHARE, aratati si prietenilor!